Echipament de protectie pentru respiratie – semi-mastile

EN 149:2001 - A1:2009 este standardul european care acopera specificatiile tehnice pentru dispozitivele de protectie respiratorie - semi-mastile filtrante care protejeaza impotriva particulelor

O semi-masca este definita ca acoperind nasul, gura si barbia. Piese pentru fata sunt confectionate din cauciuc natural sau sintetic, care confera mastii flexibilitatea de a se mula pe conturul fetei.

Semi-mastile se gasesc cu o varietate de diferite tipuri de filtrare in conformitate cu diverse standarde: EN 141 Filtre pentru gaz, pentru a elimina anumite tipuri de gaze si vapori, sau filtre combinate pentru eliminarea particulelor solide si/sau lichide si anumite tipuri de gaze si vapori. Fiecare dintre tipurile de filtre are trei clase: Clasa 1, Clasa 2 si Clasa 3.

Exista 3 clase de masti asa cum sunt definite de standard: FFP1 = Cea mai mica clasa de protectie; FFP2 = Clasa superioara de protectie; FFP3 = Cel mai inalt nivel de protectie

Ce inseamna clasele P1 P2 si P3 pentru semi-mastile de protectie?

Semi-mastile conforme standardului EN 149:2001 - A1:2009 sunt utilizate pentru a proteja impotriva particulelor solide atomizate de mici dimensiuni precum praf, fum, ceata (nu protejeaza impotriva gazelor). Semi-mastile de protectie confectionate din material textil, sunt clasificate in trei clase de eficienta de filtrare:

• P1 - retine aprox 80% din particulele mai mici de 2 micrometri
• P2 - retine aprox 94% de particule mai mici de 0.5 micrometri
• P3 - retine aprox 99.95% de particule mai mici de 0.5 micrometri

Semi-mastile de protectie apartinand claselor P1, P2 si P3 sunt testate in conformitate cu cerintele standardului PN-EN 149:2001.

Cele trei teste obligatorii realizate in cadrul standardului, sunt:

1. Fuga totala spre interior. Acest test masoara probabilitatea mastii de protectie respiratorie de a proteja utilizatorul impotriva potentialelor pericole. Un subiect de testare echipat cu masca pentru particule intra intr-o camera de testare inchisa, cu o concentratie constanta de aerosoli de clorura de sodiu. In timp ce subiectul respira, aerul din interiorul mastii este esantionat si analizat pentru a determina ce procent de clorura de sodiu ar putea sa treaca prin masca.
2. Penetrarea materialului filtrant. Scopul acestui test este de a masura puterea de filtrare a mastii. Acest test este efectuat prin expunerea unui cap-manechin echipat cu o masca la 120 mg de 2 tipuri de aerosoli de testare (clorura de sodiu si ulei de parafina). Standardul defineste procentul % maxim admis de penetrare a celor 2 aerosoli, pentru mastile FFP1/FFP2 si FFP3.

3. Rezistenta respiratorie. Acest test evalueaza abilitatea mastii de filtrare de a oferi protectie, in timp ce permite utilizatorului sa respire cu usurinta.Testul este efectuat utilizand un cap-manechin Sheffield - aparat respiratie. Atat rezistenta la expirare cat si la inhalare sunt masurate sub un flux de aer continuu.

Definirea perioadei de utilizare

In conformitate cu EN149:2001 + A1 : 2009, se va indica daca o semi-masca pentru filtrarea particulelor trebuie utilizata doar pentru un singur schimb sau mai multe schimburi. Pentru a indica nivelul de protectie, trebuie sa se adauge un "R" pentru "reutilizabil" sau un "UN" pentru "unica folosinta" la numele produsului, dupa cod/numarul de referinta.

Scris de

Anca Prodan

Anca Prodan este content writer, cu experiență în crearea de articole, texte pentru blog, conținut SEO, descrieri de produse și materiale de comunicare pentru branduri din domenii variate. Scrie conținut informativ, structurat și orientat spre nevoile cititorilor, cu atenție la claritate, relevanță și utilitate practică. Pe blogul SafetyOne, scrie despre echipamente de protecție și siguranță la locul de muncă, transformând informațiile tehnice în conținut clar, util și ușor de înțeles pentru cititori.